20 feb. 2008

Materializarea restransa de date publicate

Materializarea restransa de date publicate


Inutil precum o rugaciune-n vreme de criza,
Vrei sa pui mana indiferent de miza,
Ai ajuns important ca pentru eschimosi o priza,
Iar printre mecanici adie o visatoare briza.

Viata ta contine o zi de cateva luni
Si crezi ca va fi aceeasi timp de cativa ani buni
Desi e una, te doboara treptat
Si un sarpe la gat, iti sopteste "S-a terminat!".

Momente-n care ai vrea sa vezi cimitirele pline,
Altele-n care in loc de cimitire sa fie rauri line
Lipsit de sprijin ca un batran fara carje,
Privesti filmul neputinios cum se scurge

S-au scurs atatea lacrimi cate rasete au spart tacerea
Dar mai multe clipe-ntunecate au zdrunicat artera.
Nu-i prima oara cand explic:
Doar vestile bune vin in plic!

Vreau ca toti: ceva mai bun,
Ceva sa loveasca cu mii de volti ca o ghiulea supraincarcata dintr-un tun,
Ceva sa nu-ntrerupa curentul electric
Dar sa distruga orice fel de camp magnetic.

Lovit slab, ca un urs polar atins de frig,
Se aude ca o soapte, nu-i nevoie sa strig.
Afectat precum un condamnat pe viata pedepsit cu moartea,
S-a terminat iar caseta, intorci tu partea?

16 feb. 2008

Nu se scufunda ca nu-i pe apa.

Nu se scufunda ca nu-i pe apa.



Ne gasim cu totii pe acelasi vapor,
Fiecare o cabina, un singur motor.
Nu esti primul ce te-ai gandit sa schimbi sensul
Si nici ultimul care se crede alesul

Si eu am crezut ca ma vad de sus
Dar cand m-am uitat din stanga de pe cer, speranta mea s-a dus
Nu-s stabilite elemente generale de diferentiere si nu vor fi
Ca mine si ca tine mai sunt alte sute de mii

Deja pare gol vasul, confund oamenii cu puntea
Si-mi fac mereu curaj - cateodata nedreptatit - de a ridica fruntea.
In ultimul timp, vasul a mers inainte fara oprire,
Iar pentru cina mi-a dat doctorul scutire

Care munte? Care izvor?
Esti acelasi indiferent de popor.
Falsitate si indiferenta.
Acum sunt lipsit de orice fel de esenta.

Am iesit sa iau aer curat,
Dar astia care au facut cabinele, nu stiu cum au lucrat:
La mine la geam e fum si pe pereti se plimba umbre stranii.
La tribord loveste un alt tsunami.

14 feb. 2008

Prabusirea ta, triumful stancii

Prabusirea ta, triumful stancii

Cazut adanc in infinit presupus,
Sfori nu exista ca n-a fost om sa le lege.
Urci pe piatra abrupta, sub tine cactus,
Greseste cine crede ca se poate autointitula rege.

Rece-i jos, temperatura direct proportionala cu altitudinea.
Pentru a urca, ca prima unealta-i atitudinea,
Nu-i rost sa te uiti visator la cel cu doi metri mai sus,
Cand ai putea tacticii tale de urcare sa-i adaugi un plus

Grija ridicata, echilibrul vital,
Cercetarea treptei superficial,
Dezechilibru domina fractiunea,
Vagabondeaza ratiunea.

Intinzi mana spre camarad mai jos,
Cutit ascuns, rana pan' la os.
Ochi blanzi, multumire adanca,
Nu uita, inca te afli pe stanca.

Elemente exterioare exercitate constant,
Vantul bate-n locuri netede cu puterea unui elefant.
Gandeste mai intai, experianta te-nvata
Nucleul straluceste orbitor cand totul atarna de-o ata.

Vezi mana dreapta, loc instabil,
Te-anunta calatorul amabil
Schimbi pozitia, sfatul ascultat,
Unde ti-a fost capul? Acum e pe asfalt.

Nu-i doar gheata e si foc,
Nu te scula devreme, inca mai e loc,
Nu arunca prea puternic privirea,
Echilibrul se pierde, e tarziu... Trezirea!

Radeai c-a nimerit piatra aparent stabila,
Nu mai e amuzant cand piatra ta-i o bila.
Razi in cadere? Nu, retraiesti clipele fericite,
Ai cazut cu dorinte neimplinite.

Sunt doi bani, acum, cat esti bogat,
O avere cand s-a terminat.
Macar stii ca data viitoare
Niciun lucru neimportant nu moare.

Fa o pauza, ai urcat mult.
Acum fata de cei de jos te vezi mai cult.
Dar uneori asta-ti fura privirea
Si ca rascumparare se vrea gandirea.

Pacat, ai capatat prea multe lipsuri,
Incerci de la altul, material de umplere sa furi.
Nu-i atacul defensiva perfecta
Cand din stanga vine o lovitura directa.

Nu, doar va iubeste

Nu, doar va iubeste




Retardat mintal, zburam spre zenit,
Dramă profesionistă prin abur vede al nostru venit.
Corb cu o aripa, nu-i vazut pentru credit,
Renaşterea e-ncoronata treptat cu merit.

Inactiv, dependent, neputincios far’ de speranţă
Nu se va retrage când e vorba de clanţă.
Nu a murit ultima restanţă,
Petele dispar pictate-n faianţă.

Nu-i filtrată, e ignorată
Se-nvarte ca o roată patrată.
Înecat în mare sărată,
Conştiinţă frustrată.

Pat confortabil, dezordine-n sertar,
Ecou stins; lovitura cu mortar.
Vârful nu-i jos, defensiva: Portar,
N-ai voie să treci strada, cadru funerar.

Zâmbet distorsionat ipocrit afişat,
Te prinde vânătorul repetând obsesiv “ratat”.
Ape izvorăsc excesiv incă nu s-a terminat,
Ai pus pauză şi l-ai minimalizat.

Nu învinge binele mereu,
Dovadă vie un ateu.
Greşit, inconştienţa atârnă greu…
N-ai înteles, nu-i vorba de niciun zeu.

Flori picurate brutal

Flori picurate brutal




Peisaj intins cu dragoste pictat,
L-ai gasit iar desi a fost mutat.
Esti bucuros sa-l revezi dupa atata vreme
Si sa vezi cum incet, sterge ale tale semne.
Purifica privirea râul ce curge lin,
Mangaie auzul cantecul fin,
O floare iar in mana tin,
Si sufletul reinviat de fericire plin.
Ce bine ca s-a oprit si ceasul
Si nimeni nu-mi mai cronometreaza pasul…
Soarele ma vegheaza parca pentru infinit
Si aura calda cu grija m-a-nvelit.
Sunt ingrijit, nu protejat
Sunt pe patratica unde nu se poate da sah-mat.

Privind absent spre cer,
Ceva nu-i in regula, halucinatie sper.
Un val negru acopera orizontul
Intunecand cu repeziciune fondul.
M-am ridicat mirat din starea de visare
Spre vechiul tărâm nu vad nicio carare.
Sunt tot aici, nu am unde sa merg,
Nu are rost in cerc s-alerg
M-am invartit destul atata vreme,
Am schimbat nepasator numeroase steme.
Nu mai fug, privesc atent;
Cum ploaia penetreza pamantul lent.
Nu e dureros, e educativ
Alergand dupa experienta precum un sportiv.

Care-i linia ce separa cele doua parti?
Nu s-au fabricat niciodata aici harti…
Am incercat sa-mi desenz una provizorie
Dar nu am facut decat sa incoronez esecul cu glorie

Decor incolor pictat de Cronos

Decor incolor pictat de Cronos



Lovituri puternice de fulger,
Se lasă de sub nori si pier,
Nu m-aştept ca ploaia să se termine,
Atâta timp cât mă udă doar pe mine.
Din depărtări o pată de soare cu trasaturi fine,
Am încercat constant să văd doar părtile pline.

Parcă să simt nu mai am timp
Prin lumina slaba iar mă plimb,
Parcă gândirea clară nu mai funcţionează
Şi acea pasăre nu mă mai colorează.
Nu mai suport aceste garduri inutile,
Ce mă despart de mult doritele soluri fertile,
Pe care le merit prin muncă dreapta,
Mă-ntreb dacă voi reuşi să las o pată.
Nu-s curios, nici diferit
Dar nu mai rezist ca până şi cuvântul sa-mie fie oprit!
Făra drepturi mă tin cu poarta-nchisă…
Aş da cu pumnii sa obtin o fisă.
Am drepturi respinse mereu,
Orice tentativa de ridicare e incheiată cu un croşeu.
Şi trist e momentul in în care,
Cel pe care l-ai iubit, la gâtul tău sare fara reţineri, rece sa te omoare.

Cerul nu cade, ii place sus.

Cerul nu cade, ii place sus.



Căutăm deseori, peste ale noastre capete cer senin,
Vrem să vedem mereu când privim în sus un soare plin
Să nu mai fim nevoiţi să trecem prin chin
Şi să nu ne mai lovească picăturile, ci sa ne mângâie lin…

Căutam un loc ascuns, unde vântul nu izbeşte,
Unde nu suntem nevoiţi să ne zbatem neputincioşi precum un peşte,
Un loc unde să nu te mai strângă durerea ca un cleşte,
Unde cerul senin, vreme buna vesteşte…

E trist să trăieşti hrănit cu vise
Dar când atâtea lucruri incă-s nepermise
Si nu se mai vând la intrare fise,
E greu să scapi de becurile permanent stinse…

Sentimentele se schimbă haotic,
Nu mai ramâne acelaşi peisaj exotic,
Nu se mai îmbină gândurile în acelaşi ritm eufonic
Şi trecerea de la o trăire la alta se desfaşoară sonic.

Păsări pornesc hotărâte spre cer,
Eu jos, le privesc neîncetând să sper
Că vor avea un zbor lejer
Şi la intoarcere, in cioc vor ţine, al liniştii ser…

Îl admir pe melc că se simte in cochilie bine
Dar aş fi curios să-l văd că se-nchide şi el in sine…
Rămân pe masă aceleaşi sticle pline
Dar n-au capac, au fost deschise… Nu ştiu de cine.

Ploaia-ncepe când mintea se deschide,
Din ea curgând rapid gânduri precum nişte fluide.
Ploaia se opreste subit…
Prea tarziu, pasarile au murit.