Flori picurate brutal

Flori picurate brutal

Peisaj intins cu dragoste pictat,
L-ai gasit iar desi a fost mutat.
Esti bucuros sa-l revezi dupa atata vreme
Si sa vezi cum incet, sterge ale tale semne.
Purifica privirea râul ce curge lin,
Mangaie auzul cantecul fin,
O floare iar in mana tin,
Si sufletul reinviat de fericire plin.
Ce bine ca s-a oprit si ceasul
Si nimeni nu-mi mai cronometreaza pasul…
Soarele ma vegheaza parca pentru infinit
Si aura calda cu grija m-a-nvelit.
Sunt ingrijit, nu protejat
Sunt pe patratica unde nu se poate da sah-mat.

Privind absent spre cer,
Ceva nu-i in regula, halucinatie sper.
Un val negru acopera orizontul
Intunecand cu repeziciune fondul.
M-am ridicat mirat din starea de visare
Spre vechiul tărâm nu vad nicio carare.
Sunt tot aici, nu am unde sa merg,
Nu are rost in cerc s-alerg
M-am invartit destul atata vreme,
Am schimbat nepasator numeroase steme.
Nu mai fug, privesc atent;
Cum ploaia penetreza pamantul lent.
Nu e dureros, e educativ
Alergand dupa experienta precum un sportiv.

Care-i linia ce separa cele doua parti?
Nu s-au fabricat niciodata aici harti…
Am incercat sa-mi desenz una provizorie
Dar nu am facut decat sa incoronez esecul cu glorie